SÍFILIS, sifilisuri, s. n. Boală venerică provocată de un spirochet (Treponema pallidum), care se transmite prin contaminare sau prin ereditate și care se caracterizează în faza întâi prin apariția șancrului, în faza a doua prin apariția sifilidelor, iar în faza a treia prin leziuni la diferite organe (interne) ale corpului; lues. ◊ Sifilis congenital (sau ereditar) = formă de sifilis care apare la copil, de obicei după o naștere prematură, manifestându-se la început prin leziuni cutanate viscerale și pe mucoase, mai târziu prin tumori. – Din fr. syphilis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SÍFILIS ~uri n. Boală venerică cronică, cauzată de un spirochet și transmisă prin contagiune sau ereditar. /<fr. syphilis, germ. Syphilis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SÍFILIS s.n. Boală venerică infecțioasă provocată de un spirochet, care se transmite prin contagiune sau prin ereditate; lues. [< fr. syphilis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SÍFILIS s. n. boală venerică infecțioasă, cu evoluție cronică, provocată de un spirochet transmis prin contagiune sau prin ereditate, cu ulcerație și leziuni pe diferite organe; lues. (< fr. syphilis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SÍFILIS s. (MED.) lues, (rar) verolă, (pop.) pădureț, pierit, (înv. și reg.) sfranț, sfrenție, (reg.) frenție, mâncătură, sfinție, (prin Munt.) gubăvie, (Transilv.) șui, (înv.) frențuș, malafranță, sifilitic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sífilis s. n., pl. sífilisuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink