SFORĂITÚRĂ, sforăituri, s. f. Sforăială. [Pr.: -ră-i-] – Sforăi + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SFORĂITÚRĂ s. 1. v. sforăit. 2. fornăială.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sforăitúră s. f. (sil. -ră-i-), g.-d. art. sforăitúrii; pl. sforăitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink