SFORĂITÓR, -OÁRE, sforăitori, -oare, adj. 1. Care sforăie; cu sforăituri. 2. Fig. (Despre felul de exprimare al cuiva) Gol de conținut, declamator, emfatic. [Pr.: -ră-i-] – Sforăi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SFORĂITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care sforăie; care produce sforăituri. 2) fig. (despre stil, vorbire etc.) Care are caracter artificial și afectat; emfatic; bombastic. Fraze ~oare. [Sil. -ră-i-] /a sforăi + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sforăitór adj. m. (sil. -ră-i-), pl. sforăitóri; f. sg. și pl. sforăitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink