SFETERISÍ, sfeterisesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A sustrage, a-și însuși ceva prin mijloace incorecte; a șterpeli. – Din ngr. sfeterízome.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SFETERISÍ vb. v. defrauda, delapida, fura, lua, sustrage.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sfeterisí (-sésc, -ít), vb. – A șterpeli. Ngr. σφετερίζομαι (Tiktin; Gáldi 250). – Der. sfeteriseală, s. f. (delapidare).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sfeterisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfeterisésc, imperf. 3 sg. sfeteriseá; conj. prez. 3 sg. și pl. sfeteriseáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a o sfeterisi expr. a avea necazuri
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sfeterisi, sfeterisesc v. t. a fura lucruri de mică valoare
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink