SFERTULÉȚ, sfertulețe, s. n. Sfertișor. – Sfert + suf. -uleț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

SFERTULÉȚ s. sfertișor, (reg.) sfertuț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sfertuléț s. n., pl. sfertuléțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink