SFÂRÂITÚRĂ, sfârâituri, s. f. Sfârâit. [Pr.: -râ-i-] – Sfârâi + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

SFÂRÂITÚRĂ s. v. bătaie, fâlfâială, fâlfâire, fâlfâit, fâlfâitură, fluturare, fluturat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sfârâitúră s. f. (sil. -râ-i-), g.-d. art. sfârâitúrii; pl. sfârâitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink