SESÍL, -Ă, sesili, -e, adj. (Despre frunze) Lipsit de pețiol sau de peduncul. – Din fr. sessile, lat. sessilis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SESÍL ~ă (~i, ~e) (despre frunze, flori, fructe) Care nu are codiță. /<fr. sessile, lat. sessilis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SESÍL, -Ă adj. 1. (Despre frunze, flori, fructe) Fără pețiol sau peduncul. 2. (Despre tumori) Care are o largă bază de implantare. [< fr. sessile, cf. lat. sessilis – cu bază largă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SESÍL, -Ă adj. 1. (despre frunze, flori, fructe) fixat direct pe suport, fără pețiol sau peduncul. ◊ (despre animale) fixat direct de substrat. 2. (despre tumori) cu o largă bază de implantare. (< fr. sessile, lat. sessilis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

sesíl adj. m., pl. sesíli; f. sg. sesílă, pl. sesíle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

sesil, (engl.= sessile) org. bentonic fixat permanent sau temporar de substrat prin baza sa sau prin structuri speciale (fibre radicelare, peduncul etc.). Org. fixate alcătuiesc bentosul s. al baz. epicontinentale, care cuprinde alge, unele foraminifere perifere, corali etc. Ant. vagil. (D.G.) set, (sedim.) (engl.= grup de → lamine cu poziție conformă, separat de unitățile care-l delimitează prin suprafețe plane (erozionale); s. poate atinge câțiva cm grosime și are omogenitate compozițională și structurală. V. și coseti. sfericitate (sedim.), indice de ∼, (engl.= sphericity) calitate a formei unui granul detritic prin care se apreciază apropierea sa de o sferă, respectiv măsura în care diametrele sale tind să fie egale, iar granulul să devină izometric. Determinarea sfericității granulelor libere se face prin indicele de s. notat cu S a ⋅ b ⋅ cși egal cu 3, în care a, b, c sunt cele trei diametre ale granulului 2a(lung, intermediar și scurt). Valorile apropiate de 1 corespund unei sfericități ridicate. sferulit, textură ~(ică), (engl.= agregat sferic sau poliedric izolat sau juxtapus, alcătuit din cristale fibroase, radiare de feldspați și cuarț interstițial, de regulă, fin granular, provenit din cristalizarea sticlelor acide. S. au dimensiuni variate, de la cele microscopice la cele macros copice, și determină, prin prezența lor în rocile eruptive, o textură s.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink