SÉRVUS interj. (Reg.) Formulă familiară de salut. – Din germ. Servus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SÉRVUS interj. Formulă amicală de salut; sluga dumitale! [< germ. Servus, cf. lat. servus – sclav].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SÉRVUS interj. v. salutare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sérvus interj.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink