SERÓS, -OÁSĂ, seroși, -oase, adj. 1. De natura serului sau a serozității, având caracterul serozității. ◊ Sânge seros = sânge în compoziția căruia predomină serul. 2. (Despre țesuturi) Care secretează o serozitate. ◊ Membrană seroasă = membrană care înlesnește mișcările unui organ, fiind formată din două foi subțiri, una care aderă strâns la organ, cealaltă care căptușește cavitatea în care se găsește organul, spațiul dintre ele fiind umplut cu o serozitate; membrană care protejează articulațiile osoase. – Din fr. séreux.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SERÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care conține ser; cu ser. 2) Care are aspect de ser; asemănător cu serul. 3) (despre țesuturi) Care secretează serozități. ◊ Membrană ~oasă membrană care protejează articulațiile osoase. /<fr. séreux
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SERÓS, -OÁSĂ adj. 1. De natura serului sau a serozității. 2. (Despre țesuturi) Care conține, care secretă o serozitate. ♦ Membrană seroasă (și s.f. ) = membrană care căptușește unele organe, constituită din două foi subțiri între care se găsește o serozitate; membrană care protejează articulațiile osoase. [< fr. séreux].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SERÓS, -OÁSĂ adj. 1. de natura serului, a serozității. 2. (despre țesuturi) care conține, secretă o serozitate. ♦ membrană õasă (și s. f.) = membrană care căptușește unele organe, constituită din două foi subțiri între care se găsește o serozitate; membrană care protejează articulațiile osoase. (< fr. séreux)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SERÓS adj. (BIOL.) apos. (Substanță ~oasă.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
serós adj. m., pl. seróși; f. sg. seroásă, pl. seroáse
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SEROÁSĂ (‹ fr., lat.) s. f. Membrană formată din două foi subțiri, dintre care una căptușește o cavitate (pericardită, pleurală, peritoneală), iar cealaltă aderă la organul din cavitatea respectivă.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink