SERMAIÁ, sermaiale, s. f. (Turcism înv.) Capital; fond (de bani). [Var.: sermeá, sirmaiá s. f.] – Din tc. sermāye.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SERMAIÁ s. v. capital, fond, mijloc, resursă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sermaiá (-iále), s. f. – Capital, afacere. Tc. sermaye (Tiktin). Sec. XVIII, înv.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

sermaiá s. f. (sil. -ma-ia), art. sermaiáua, g.-d. art. sermaiálei; pl. sermaiále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink