SERHÁT, serhaturi, s. n. (Înv.) Cetate turcească la granița țărilor românești. – Din tc. serhat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de baron | Semnalează o greșeală | Permalink

SERHÁT ~uri n. înv. Cetate turcească de la granița cu Principatele dunărene. /<turc. serhat
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

serhát (-turi), s. n. – Fortificație de frontieră. Tc. (per., arab.) serhadd (Șeineanu, III, 108). Sec. XVIII, înv. – Der. serhatliu, s. m. (ostaș la frontieră), din tc. serhadli.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

serhát s. n., pl. serháturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink