SERASCHIÉR, seraschieri, s. m. Comandant al armatei și ministru de război în Imperiul Otoman. [Var.: seraschír s. m.] – Din tc. serasker.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de andreeadima | Semnalează o greșeală | Permalink

SERASCHIÉR ~i m. (în Imperiul Otoman) Comandant al armatei și ministru de război. /<turc. serasker
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

seraschiér (-ri), s. m. – Comandant general. – Var. serascher. Mr. seraschier. Tc. (per.) serasker (Șeineanu, III, 107; Lokotsch 1847), cf. ngr. σερασϰέρι, alb., pol. seraskier, sb. serasker. – Sec. XVIII, înv. – Der. serascherlic, s. n. (înv., comandă), din tc. seraskerlik.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

seraschiér s. m. (sil. -chier), pl. seraschiéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink