SEPIÓN, sepioni, s. m. Cochilia internă rudimentară a sepiei, oval-alungită, turtită, cu aspect spongios; os de sepie. [Pr.: -pi-on] – Din fr. sépion.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SEPIÓN s.n. Cochilia sepiei; os de sepie. [Pron. -pi-on. / < fr. sépion].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SEPIÓN s. n. cochilia internă a sepiei; os de sepie. (< fr. sépion)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SEPIÓN s. (ANAT.) os de sepie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sepión s. m. (sil. -pi-on), pl. sepióni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink