SENTENȚIOZITÁTE s. f. (Rar) Însușirea de a fi sentențios. [Pr.: -ți-o-] – Sentențios + suf. -itate.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SENTENȚIOZITÁTE s. prețiozitate. (~ limbajului cuiva.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sentențiozitáte s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. sentențiozității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink