SEMIOBSCURITÁTE s. f. Stare a unui spațiu insuficient luminat; lumină slabă, care face ca obiectele să fie abia vizibile; penumbră, semiîntuneric. ♦ Fig. Lipsă de publicitate, de glorie. [Pr.: -mi-ob-] – Semi- + obscuritate.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMIOBSCURITÁTE f. 1) Caracter semiobscur. 2) Lumină semiobscură; semiîntuneric. /semi- + obscuritate
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMIOBSCURITÁTE s.f. Lumină slabă, pe jumătate întuneric; penumbră. [Pron. -mi-ob-. / < semi- + obscuritate].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMIOBSCURITÁTE s. f. 1. lumină slabă; penumbră. 2. lipsă de renume, de faimă. (< semi- + obscuritate)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMIOBSCURITÁTE s. penumbră, semiântuneric, (rar) semiumbră. (Stătea în ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

semiobscuritáte s. f. (sil. -mi-ob-), g.-d. art. semiobscurității; pl. semiobscurități
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink