SEMINȚÍȘ, semințișuri, s. n. (Rar) Loc acoperit cu puieți răsăriți din semințe în mod natural. – Sămânță + suf. -iș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMINȚÍȘ ~uri n. Loc unde cresc seminceri. ~ natural. /sămânță + suf. ~is
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

semințíș, semințíșuri, s.n. (reg.) 1. (la pl.) diferite soiuri de semințe. 2. (cu sens colectiv) totalitatea puieților de arbori forestieri răsăriți din semințe în mod natural; loc, suprafață acoperită cu acești puieți.. 3. loc acoperit cu puieți semănați; pepinieră.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

semințíș s. n., pl. semințíșuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink