9 definiții pentru semănătoare (pl. -ori), semănător   declinări

SEMĂNĂTOÁRE ~óri f. Mașină agricolă pentru semănat. /a semăna + suf. ~toare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMĂNĂTOÁRE s. (AGRIC.) (reg.) mărcătoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

semănătoáre (mașină) s. f., g.-d. art. semănătórii; pl. semănătóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

semănătoáre (persoană) s. f., g.-d. art. semănătoárei; pl. semănătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMĂNĂTÓR, -OÁRE, semănători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor agricol care seamănă1. ♦ Fig. Propovăduitor. 2. S. f. Mașină agricolă cu tracțiune animală sau mecanică cu care se introduc semințele în sol la o adâncime constantă, repartizându-le uniform. – Semăna1 + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMĂNĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care seamănă. /a semăna + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMĂNĂTÓR adj. v. analog, apropiat, asemănător, asemenea, corespondent, înrudit, similar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SEMĂNĂTÓR s., adj. v. popularizator, propagator, propovăduitor, răspânditor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

semănătór s. m., pl. semănătóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink