5 definiții pentru «selfinducție»   declinări

SELFINDÚCȚIE, selfinducții, s. f. (Fiz.) Inducție electromagnetică proprie; autoinducție – Din fr. self-induction.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SELFINDÚCȚIE s.f. (Fiz.) Fenomenul de producere a unei forțe electromotoare într-un circuit datorită câmpului magnetic al curentului electric variabil care trece prin circuitul indus; inducție proprie; autoinducție. [Gen. -iei. / < fr., engl. self-induction].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SELFINDÚCȚIE s. f. autoinducție. (< engl., fr. self-induction)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SELFINDÚCȚIE s. v. autoinducție.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

selfindúcție s. f. (sil. mf. self-) inducție
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink