20 definiții pentru sec, secul (pl. -i), secul (pl. -e)   declinări

SÉCUL s. m. v. secol.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SEC, SEÁCĂ, seci, adj. 1. Lipsit de apă; care a secat, s-a uscat. Albia seacă a unui râu. ♦ (Despre locuri) Lipsit de umezeală; p. ext. arid, neproductiv. ◊ Tuse seacă = tuse uscată, fără expectorație. Timbru (sau sigiliu) sec = urmă de ștampilă în relief, care se imprimă pe anumite acte cu o mașină specială, fără tuș. 2. În care nu se află nimic; gol, deșert. ◊ Nucă seacă = nucă fără miez sau cu miezul nedezvoltat. Sunet sec = sunet scurt, fără rezonanță. Ochi sec = orbită goală a ochiului. ◊ Expr. (Substantivat) A înghiți în sec = a) a înghiți fără a avea ceva în gură; b) a se reține de la ceva, a fi nevoit să-și înfrâneze o dorință. ♦ (Pop.; despre părțile corpului) Atrofiat, paralizat. Mână seacă. 3. (În loc. adj.) De sec = de post, care nu este de dulce. 4. Fig. Lipsit de conținut, de sens, fără folos. ◊ Loc. adv. În sec = în zadar, fără rost. 5. Fig. (Adesea substantivat) Fără minte, prost. 6. Fig. (Despre oameni și manifestările lor; adesea adverbial) Lipsit de sensibilitate, de căldură; aspru, tăios, rece. 7. Fig. (Rar) Tare, puternic, dârz. – Lat. siccus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

SEC seácă (seci) 1) Care este lipsit de apă sau de umezeală; uscat. Teren ~.Tuse seacă tuse fără expectorație. Ger ~ ger uscat, fără zăpadă. Vin ~ vin nealcoolizat. A mânca de ~ a posti. 2) și fig. Care nu are nimic în interior; gol; deșert. Nucă seacă.Cap ~ om prost. În ~ a) în gol; b) în zadar. A înghiți în ~ a) a înghiți fără a avea ce înghiți; b) a-și înfrâna o dorință. 3) (despre membre) Care nu funcționează; atrofiat. Mână seacă. 4) și adverbial (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește lipsă de căldură sufletească; rece. /<lat. siccus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOALĂ-SEÁCĂ s. v. ftizie, tebece, tuberculoză.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SEC adj. 1. v. secat. 2. v. arid. 3. v. uscat. (Tuse seacă.) 4. găunos, gol. (Nuci ~.) 5. (Transilv.) secăreț, (Olt.) secățiu. (Boabe de cereale ~.) 6. (reg.) sterp. (Varză seacă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SEC adj. v. aspru, atrofiat, costeliv, degenerat, deșert, flămând, flămânzit, gol, înfometat, jigărit, nefertil, neîncărcat, nemâncat, neproductiv, neroditor, nesătul, paralizat, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, răstit, ridicat, sărac, secetos, sfrijit, simplu, slab, slăbănog, steril, sterp, uscat, uscățiv, vid.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SEC adj., s. v. bleg, incapabil, infirm, invalid, nătăfleț, nătărău, nătâng, necapabil, neghiob, neputincios, nerod, netot, prăpădit, prost, prostănac, schilod, slăbănog, stupid, tont, tontălău.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SEC s. v. post.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Sec ≠ alcoolizat, umed
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sec (-eácă), adj.1. Uscat, fără apă. – 2. Gol, deșert. – 3. Privat, lipsit de. – 4. Prost, obtuz, tont. – 5. (Trans.) Slab, descărnat. – Mr., istr. sec, megl. seac. Lat. sĭccus (Pușcariu 1569; REW 7897), cf. it. secco, prov., fr., cat. sec, sp., port. seco. Pentru ultimul sens, cf. ALR, I, 62. – Der. sec, s. n. (post, mîncare de post); seca, vb. (a usca, a deseca; a goli, a evacua; a se epuiza), mr. sec, sicare, istr. sec, din lat. sĭccāre (Pușcariu 1570; REW 7894); secăciu (var. secățiv), adj. (uscățiv), var. ca uscățiv; secăciune, s. f. (uscăciune, secetă), pe care Candrea îl derivă din lat. sĭccatiōnem; secătui, (a epuiza); secătură, s. f. (fleac, moft, plantă; tont; meseriaș, netrebnic); secetă, s. f. (uscăciune), probabil de la *secetseca, ca tunettuna, urleturla etc. (der. din lat. sĭccĭtas, susținută de Cihac, I, 251; Candrea, Éléments, 27; Pușcariu 1576; REW 7896, este improbabilă deoarece ne-am fi așteptat la un *secetate); secetos, adj. (sec, arid). – Din rom. provin în mag. szék „vad” (Drăganu, Dacor., VII, 199), szécita „secetă” (Edelspacher 23).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

lăsáta-sécului s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lăsátul-sécului s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sec adj. m., f. seácă; pl. m. și f. seci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

SECU 1. Lac antropic, realizat în 1963 pe râul Bârzava, la 10 km E de municipiul Reșița, pentru alimentarea cu apă a acestuia. Supr.; 105 ha; vol.: 15,13 mil. m3. 2. Stațiune climaterică și de odihnă, de interes local (de fapt, un complex turistic), situată într-o zonă împădurită de la poalele NV ale m-ților Semenic, pe valea râului Bârzava, la 280 m alt., în extremitatea estică a lacului Secu (jud. Caraș-Severin). 3. Com. în jud. Dolj, situată în zona piem. Bălăciței, pe cursul superior al râului Mascot; 1.311 loc. (2005). În satul Comănicea se află biserica Sf. Nicolae (1868), iar în satul S., două biserici de lemn, cu același hram – Sf. Nicolae, una construită în anii 1716-1718 de Lațcu Glogoveanu (refăcută în 1864 și reparată în anii 1905 și 1927), iar alta ridicată în 1831 (reparată în 1864 și 1936). 4. Mănăstirea ~ v. Vânători-Neamț.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SILIȘTEA SEACĂ v. Seaca de Pădure.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

a avea creanga seacă expr. (pop.) a fi impotent
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a intra în vinerea seacă expr. (intl.) a fi arestat, a fi închis.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a înghiți în sec expr. a dori / a pofti ceva ce are altcineva sau ce nu poate fi obținut ușor.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a stoarce apă din piatră seacă expr. a realiza un lucru imposibil.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cap sec expr. om prostănac / nătărău.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink