6 definiții pentru secator (pl. -i), secator (pl. -oare), secător   declinări

SECATÓR, secatori, s. m. Foarfece de mână cu cuțite scurte și brațe lungi, acționat cu ambele mâini, folosit în lucrări de grădinărie. – Din fr. sécateur, rus. sekator.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

SECATÓR ~oare n. Foarfece mare cu cuțite scurte și brațe lungi, folosit la grădinărit. /< fr. sécateur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SECATÓR s.n. Foarfece de grădinar. [< fr. sécateur, rus. sekator].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SECATÓR s. n. foarfece de grădinar. (< fr. sécateur, rus. sekator)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

secatór s. n., pl. secatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

secătór, secătoáre, adj. (înv.; despre râuri, izvoare, bălți, lacuri, fântâni etc.) care seacă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink