SCURMĂTÓR, -OÁRE, scurmători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care scurmă, care scormonește. – Scurma + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

scurmătór adj. m., pl. scurmătóri; f. sg. și pl. scurmătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink