SCORBÚT, scorbuturi, s. n. Boală datorată lipsei de vitamină C în alimentație, care se manifestă prin slăbirea forței musculare, anemie, sângerarea gingiilor, căderea dinților, apariția unor plăgi deschise etc. – Din fr. scorbut.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SCORBÚT ~uri n. Boală cauzată de lipsa vitaminei C, care se manifestă prin anemie, sângerarea gingiilor și căderea dinților. /<lat. scorbutus, germ. Scorbut, fr. scorbut
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCORBÚT s.n. Boală cronică datorită lipsei vitaminei C în alimentație și manifestată prin anemie, sângerarea gingiilor, apariția unor răni deschise pe corp etc. [< fr. scorbut, cf. gr. scorbut , lat. med. scorbutus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCORBÚT s. n. boală cronică datorată lipsei vitaminei C din alimentație, care se manifestă prin anemie, sângerarea gingiilor și căderea dinților, apariția unor plăgi deschise etc. (< fr. scorbut, lat. scorbutus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SCORBÚT s. (MED.) (pop.) studeniță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scorbút s. n., pl. scorbúturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink