SCORBOROȘÍT, -Ă, scorboroșiți, -te, adj. Scorburos. – V. scorboroși.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SCORBOROȘÍT, -Ă, scorboroșiți, -te, adj. (Rar) Scorburos, putregăios. – Din scorboros + suf. -it.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Forma prezentată în DLRM (SCOBOROȘIT) este evident greșită. - gall

SCORBOROȘÍT adj. v. cariat, găunos, găurit, scorburos, stricat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scorboroșít, scorboroșítă, adj. 1. (reg.; despre copaci sau trunchiuri de copaci) scorburos, găunos, scorburit, bortos, bustihos, buturos. 2. (reg.; despre dinți, măsele) cariat. 3. (înv.; despre pământ, munți) adâncit, afundat, cu văgăuni, peșteri și râpe. 4. (fig.; reg.; despre sunete) înfundat, surd, înăbușit.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SCORBOROȘÍ, pers. 3 scorboroșește, vb. IV. Refl. (Despre trunchiurile copacilor) A deveni scorburos. – Din scorboros.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE SCORBOROȘÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre copaci) A se face scorburos; a deveni boșturos. /Din scorburos
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCORBOROȘÍ vb. v. caria, găunoși, găuri, strica.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scorboroșí vb., ind. prez. 1 sg. scorboroșésc, 3 sg. scorboroséște, imperf. 3 sg. scorboroșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. scorboroșeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink