SCOC, scocuri, s. n. 1. Canal, jgheab prin care curge apa pentru a pune în mișcare roata morii sau a joagărului; lăptoc, uluc. ♦ Groapă, adâncitură făcută de apa care cade din scoc (1) ♦ P. gener. Jgheab, canal pentru scurgerea unui lichid. 2. Construcție din lemn în formă de jgheab, pe care alunecă buștenii de la locul de tăiere până la căile de transport. 3. Jgheab sau tub metalic folosit la transportul prin alunecare al produselor miniere excavate. – Din scr. skok.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOC ~uri n. 1) Canal din scânduri prin care curge apa pentru a pune în mișcare roata morii; lăptoc; uluc. 2) Groapă care se face la căderea apei din acest canal. 3) Canal pentru scurgerea unui lichid. 4) Jgheab înclinat, folosit la transportul prin alunecare a unor materiale (bușteni, minereuri etc.). /<sl. skoku
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOC s. 1. jgheab, lăptoc, uluc, (pop.) burlan, (prin Ban.) ton, (Olt. și Transilv.) vălău. (~ la moară.) 2. v. jilip.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOC s. v. adăpătoare, bulboacă, bulboană, jgheab, ochi, olan, streașină, troacă, uluc, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scoc (-curi), s. n. – Jgheab de moară. – Megl. scoc. Sl. skokŭ „salt” (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 332; Conev 81), cf. bg., slov. skok.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

scoc s. n., pl. scócuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SCOÁCE scoc tranz. pop. (chișleagul) A încălzi la foc pentru a face brânză. /<lat. excoquere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOÁCE, scoc, vb. III. (Reg.) 1. Tranz. A încălzi la foc laptele acru, pentru a-l închega si a-l transforma în brânză. 2. Refl. A fermenta, a dospi. – Lat. excoquere.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de Gammasigma | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOÁCE vb. v. acri, altera, aprinde, descompune, fermenta, împuți, înăcri, încinge, răscoace, strica.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scoáce (-óc, -opt), vb. – (Mold.) A arde, a se răscoace, a se opări, a se pîrjoli. Lat. excoquĕre (Tiktin; Candrea; cf. REW 2985), cf. prov., v. port. escozer, sp. escocer și coace.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink