SCENOTÉHNICĂ s.f. Tehnica aparaturii de scenă și a trucajelor mecanice în teatru. [Gen. -cii. / < scenă + tehnică].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

scenotéhnică s. f., g.-d. art. scenotéhnicii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCENOTÉHNIC, -Ă, scenotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnica folosirii trucajelor mecanice și a aparaturii de scenă în teatru. 2. Adj. Referitor la scenotehnică, de scenotehnică (1). – Scenă + tehnică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SCENOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la scenotehnică. II. s. f. tehnica folosirii aparaturii de scenă și a trucajelor mecanice în teatru. (după it. scenotecnico)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

scenotéhnic adj. m., pl. scenotéhnici; f. sg. scenotéhnică, pl. scenotéhnice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink