SCATÍU, scatii, s. m. Pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre (Carduelis spinus). – Din ngr. skathí.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCATÍU ~i m. Pasăre sedentară cântătoare, de talie mică, cu cioc scurt și drept, cu penaj verde-gălbui, având dungi negre pe aripi. /<ngr. skathí
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCATÍU s. (ORNIT.; Carduelis spinus) (reg.) cintezoi, ciz, oiță, pasăre-galbenă, poala-Sfintei-Mării, (prin Olt.) scaiete.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCATÍU s. v. cinteză, gardian, inăriță-verde, presură, sergent.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
scatíu (-íi), s. m. – 1. Pasăre (Fringilla spinus). – 2. (Arg.) Agent, polițist. Ngr. σϰαθί (Tiktin; Gáldi 248).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
scatíu s. m., art. scatíul; pl. scatíi, art. scatíii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
scatiu, scatii s. m. (intl., înv.) sergent de stradă
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink