SCAMATÓR, scamatori, s. m. Actor de circ care face scamatorii; prestidigitator, boscar. – Cf. fr. escamoteur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SCAMATÓR ~i m. Persoană care face scamatorii; prestidigitator; iluzionist. /<fr. escamateur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCAMATÓR s.m. Cel care face scamatorii; prestidigitator. [Cf. fr. escamoteur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCAMATÓR s. m. cel care face scamatorii; prestidigitator. (după fr. escamoteur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SCAMATÓR s. iluzionist, prestidigitator, (reg.) boscar, (înv.) cabaz. (~ la circ.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCAMATÓR s. v. escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scamatór (-ri), s. m. – Prestidigitator, magician. Fr. escamoteur (Candrea; Tiktin; Graur, BL, V, 75); poate în vocalism a influențat rus. skomuroh „acrobat”. – Der. scamatorie, s. f. (prestidigitație).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

scamatór s. m., pl. scamatóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scămătór, scămătoáre, s.n. (reg.) unealtă cu care se freacă pielea de oaie pentru a o curăța de lână și pentru a o întrebuința ca învelitoare pentru brânza de burduf.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink