SCĂRMĂNEÁLĂ, scărmăneli, s. f. (Fam.) Bătaie, păruială, scărmănătură; ceartă. – Scărmăna + suf. -eală.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCĂRMĂNEÁLĂ ~éli f. : A mânca ~ a fi bătut. /a (se) scărmăna + suf. ~eală
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
scărmăneálă, scărmănéli, s.f. 1. (reg.) scărmănat. 2. (pop. și fam.) scărmănătură, scărmeniș. 3. (fig.; reg.) cercetare, analiză minuțioasă.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
scărmăneálă s. f., g.-d. art. scărmănélii; pl. scărmănéli
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
scărmăneală, scărmăneli s. f. 1. bătaie, păruială 2. mustrare, ocară, dojană
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink