scârmocít, scârmocítă, adj. (reg.) 1. scormonit, scotocit. 2. (despre pământ) arat superficial. 3. (fig.; despre oameni) neastâmpărat.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

scârmocí, scârmocésc, vb. IV (reg.) 1. a scormoni, a scotoci. 2. (refl.) a se neliniști, a se agita. 3. (refl.) a se răsuci, a se zvârcoli, a se contorsiona, a se încovriga (de durere). 4. (refl.) a se hârjoni. 5. (fig.) a vorbi ce nu trebuie.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink