SCÂRLIÓNȚ s. v. buclă, cârlionț, inel, ondulație, ondulă, val, zuluf.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scârliónț, scârliónți, s.m. 1. (pop.) cârlionț, buclă, creț. 2. (reg.; în forma: scărlăunț) fiecare dintre capetele blănilor ce încheie cele două laturi ale unei cișmele.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cîrliónț m. (din cîrligonț, d. cîrlig. V. cîrlibonț). Cĭuf orĭ moț încovoĭat, ca zulufiĭ, saŭ ca percĭuniĭ (V. buclă). Penele cele încovoĭate de deasupra coadeĭ rățoĭuluĭ. Ĭal. Br. Cĭorpac, chipceag (forma ca laba gîșteĭ). – Și scîrlionț. În Vc. scărlăunț, în Meh. (s)cărlăonț.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink