SAXHÓRN, saxhornuri, s. n. Instrument muzical de suflat făcut din alamă, întrebuințat în fanfare și orchestre. – Din fr. saxhorn, germ. Saxhorn.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SAXHÓRN s.n. Instrument muzical de suflat, construit din alamă și întrebuințat în fanfare și orchestre cu rol de bariton. [Pl. -uri. / < fr. saxhorn, germ. Saxhorn < Sax – numele constructorului, Horn – corn].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SAXHÓRN s. n. familie de instrumente muzicale de suflat, din alamă, în fanfare și orchestre (althorn, fligorn, eufoniu etc.). (< germ. Saxhorn, fr. saxhorn)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

saxhórn s. n., pl. saxhórnuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

saxhorn, nume dat de Adolf Sax familiei de instrumente născute din vechea goarnă (corno signale*), prin aplicarea mecanismului de pistoane*. Sax a construit șapte modele de s.: sopranino, soprano (echiv. fligornului (1)), alto, tenor, bariton, bas și contrabas (sin. archibombardon*). În fanfarele (6) fr., familia s. are același rol cu familia fligornului (2) din fanfarele germ. și austriece.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink