SAVOÁRE s. f. Gust deosebit, ales, plăcut al unor alimente. ♦ Fig. Farmec; haz. – Din fr. saveur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SAVOÁRE ~óri f. 1) Gust deosebit de plăcut al unor alimente. 2) Calitate a unui lucru care îl face deosebit de agreabil. [G.-D. savoarei] /<fr. saveur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SAVOÁRE s.f. Gust plăcut, aromă. [< fr. saveur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SAVOÁRE s. f. 1. gust plăcut, aromă. 2. (fig.) stare de încântare, farmec. (< fr. saveur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SAVOÁRE s. 1. suculență. (~ unui aliment.) 2. deliciu. (~ unei mâncări.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SAVOÁRE s. v. delectare, desfătare, farmec, încântare, plăcere, voluptate, vrajă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

savoáre s. f., g.-d. art. savoárei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink