4 definiții pentru «satara»   declinări

SATARÁ, satarale, s. f. Dare excepțională (în afara dărilor obișnuite) percepută în țările românești. – Cf. tc. musadére „confiscare”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SATARÁ s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

satará (satarále), s. f. – Necaz, bucluc, supărare. Tc. sitaré „stea rea” (Tiktin), sau tc. (arab.) müșadere „execuție” (Șeineanu, II, 315; Lokotsch 1589a).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

satará s. f., art. sataráua, g.-d. art. satarálei; pl. satarále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink