SARAZÍNĂ, sarazine, s. f. (În evul mediu) Hersă armată în partea inferioară cu colți de oțel. – Din fr. sarrasine.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SARAZÍNĂ s. f. poartă suplimentară, din grinzi groase de lemn, lângă podul ridicător și poarta de intrare a cetăților medievale. (< fr. sarrasine)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SARAZÍN, -Ă, sarazini, -e, s. m. și f. Nume dat, în evul mediu, musulmanilor din vestul Europei. – Din fr. sarrasin.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SARAZÍN, -Ă adj., s. m. f. nume dat de occidentali în evul mediu musulmanilor din vestul Europei; maur. (< fr. sarrasin)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SARAZÍN adj., s. v. arab.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SARAZÍN s. (IST.) (înv.) sărăcin. (Lupta spaniolilor cu ~ii.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SARAZÍN s., adj. v. mahomedan, musulman.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sarazín s. m., adj. m., pl. sarazíni; f. sg. sarazínă, g.-d. art. sarazínei, pl. sarazíne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SARAZIN (SARRAZIN) [sarazẽ], Jacques (1588-1660), sculptor francez. A lucrat mulți ani la Roma pentru cardinalul Aldobrandini, unde a decorat numeroase fântâni și vila Frascati. Unul dintre fondatorii (1648) Academiei de Pictură și Sculptură din Paris. Prin lucrările executate la Luvru și Chantilly anunță apariția clasicismului.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SARAZÍNI (SARACENI) (‹ gr. sarakenoï, lat. saraceni) s. m. pl. Termenul apare atestat în Antic.; în V Europei (îndeosebi în Galia, Italia și Provence), începând din sec. 8, el desemna, în general, pe locuitorii Imperiului arabo-musulman care efectuează incursiuni, jafuri și raiduri devastatoare. Se pare că această denumire a ajuns în V Europei și prin intermediul bizantinilor și al participanților la Cruciade. De asemenea denumirea este atribuită și populațiilor nomade care pendulează în ținuturile deșertice dintre Siria și Arabia Saudită.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink