SAPIÉNT, -Ă, sapienți, -te, adj., s. m. și f. (Livr.) (Om) plin de înțelepciune; (om) doct, învățat, savant. [Pr.: -pi-ent] – Din lat. sapiens, -ntis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SAPIÉNT, -Ă adj., s. m. f. (om) înțelept, doct, savant. (< lat. sapiens)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SAPIÉNT adj. v. citit, erudit, înțelept, învățat, savant.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sapiént adj. m., s. m. (sil. -pi-ent), pl. sapiénți; f. sg. sapiéntă, pl. sapiénte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

SAPIENTI SAT (lat.) pentru cel înțelept e de ajuns – Terențiu, „Phormio”, act III, scena 3, 8. Unui om inteligent nu-i trebuie multe explicații. Variantă: „Inteligenti pauca”. („Pentru cel ce înțelege, puține cuvinte”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink