SAMURÁSLĂ s. f. (Pop.; cu sens colectiv) Plante răsărite de la sine din semințele scuturate la strângerea recoltei sau din bulbii, tuberculii etc. rămași nescoși din pământ. – Din sl. samoraslŭ.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SAMURÁSLĂ f. Plantă care se dezvoltă de la sine din semințele scuturate ale culturilor premergătoare. /<sl. samoraslu
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SAMURÁSLĂ s. v. pur, usturoi sălbatic.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
samuráslă s. f. – Plantă de cultură care crește spontan din semințele pierdute în timpul recoltării. – Var. samoraslă, samulastră, samurastră. Sl. samoraslŭ (Cihac, II, 325; Conev 71), de la samo „același” și raslĭ „germen”, cf. sb., cr. samorast.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
samuráslă s. f., g.-d. art. samuráslei; pl. samurásle
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink