CIORÓI, cioroi, s. m. 1. Bărbătușul ciorii. 2. Epitet dat unui om brunet, oacheș; cioară. 3. Nume dat mai multor plante erbacee cu flori galbene dispuse în capitule și cu fructe achene (Inula). – Cioară + suf. -oi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

CIORÓI ~ m. Bărbătușul ciorii. /cioară + suf. ~oi
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SALICÍNĂ s. f. glicozid febrifug și antireumatic, obținut din scoarța de salcie sau sintetic, din acid salicilic. (< fr. salicyne)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CIORÓI s. (BOT.; Inula germanica și salicina) (reg.) cioroinic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CIORÓI s. v. corb, rom, țigan.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SALICÍNĂ s. v. salicilină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ciorói s. m., pl. ciorói, art. cioróii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink