SACERDOTÁL, -Ă, sacerdotali, -e, adj. (Livr.) Preoțesc; p. ext. sacru, solemn. – Din fr. sacerdotal, lat. sacerdotalis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de spall | Semnalează o greșeală | Permalink

SACERDOTÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de sacerdoți; propriu sacerdoților. /<fr. sacerdotal, lat. sacerdotalis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SACERDOTÁL, -Ă adj. (Liv.) De preot, preoțesc. [Cf. fr. sacerdotal, lat. sacerdotalis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SACERDOTÁL, -Ă adj. de preot, preoțesc. ◊ solemn, grav. (< fr. sacerdotal, lat. sacerdotalis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SACERDOTÁL adj. v. popesc, preoțesc, sacru, solemn.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sacerdotál adj. m., pl. sacerdotáli; f. sg. sacerdotálă, pl. sacerdotále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink