SABLÁRE, sablări, s. f. Acțiunea de a sabla și rezultatul ei; sablaj – V. sabla.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de spall | Semnalează o greșeală | Permalink

SABLÁRE s.f. Acțiunea de a sabla și rezultatul ei; sablaj, sablat. [< sabla].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SABLÁRE s. (TEHN.) sablaj, sablat, suflare. (~ unei piese metalice.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sabláre s. f. (sil. -bla-), g.-d. art. sablării; pl. sablări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SABLÁ, sablez, vb. I. Tranz. A curăța, a netezi sau a face să devină mată suprafața pieselor metalice cu ajutorul unui jet de nisip împroșcat cu aer comprimat. – Din fr. sabler.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de spall | Semnalează o greșeală | Permalink

A SABLÁ ~éz tranz. (obiecte sau piese metalice) A supune unei operații de curățare sau netezire cu ajutorul unui jet de nisip. /< fr. sabler
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SABLÁ vb. I. tr. A curăța suprafața pieselor metalice prin proiectare de nisip cu ajutorul aerului comprimat. [< fr. sabler].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SABLÁ vb. tr. a curăța suprafețele de beton sau metalice cu ajutorul unui jet de nisip sau din același material. (< fr. sabler)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

sablá vb. (sil. -bla), ind. prez. 1 sg. sabléz, 3 sg. și pl. sableáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink