SÂRMĂ, sârme, s. f. 1. 1. Fir metalic (de oțel, de aramă, de aluminiu etc.) a cărui secțiune are dimensiunile transversale mai mici de 16 mm. ◊ Sârmă de parchet = sârmă de oțel cu muchii ascuțite, în forma unui ghemotoc, folosită la curățarea parchetelor. 2. (Înv.) Fir de metal prețios. II. (Iht.) Plevușcă. – Din ngr. sirma, tc. sirma.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂRMĂ ~e f. Fir metalic de diverse grosimi, având numeroase întrebuințări. ~ de aluminiu. ~ ghimpată. /<turc. surma, ngr. syrma
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂRMĂ s. (înv. și reg.) tel, (reg.) drot. (Loc împrejmuit cu ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂRMĂ s. v. filigran, fufă, panglică, plevușcă,șiret.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sârmă s. f., g.-d. art. sârmei; (bucăți, feluri, pești) pl. sârme
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

sârmă, sârme s. f. (peior.) denumire generică dată de ardeleni moldovenilor așezați în județele Transilvaniei în ultimele decenii.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a băga o sârmă expr. a da un telefon.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink