SÂRGUITÓR, -OÁRE, sârguitori, -oare, adj. Silitor, harnic, activ; sârguincios. [Pr.: -gu-i-] – Sârgui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂRGUITÓR adj. 1. v. harnic. 2. asiduu, insistent, perseverent, silitor, sârguincios, stăruitor, susținut, tenace, zelos. (Eforturi ~oare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sârguitór adj. m. (sil. -gu-i-), pl. sârguitóri; f. sg. și pl. sârguitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink