RUPĂTÓR, -OÁRE, rupători, -oare, adj. (Rar) Care rupe, care sfâșie. – După rupe + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RUPĂTÓR, -OÁRE, rupătóri, -oáre, adj. (Rar) Care rupe, care sfâșie. (din rupe + suf. -ător)
Sursa: DLRLC
(1955-1957)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink