RUF, rufuri, s. n. Construcție deasupra punții superioare a unei nave, extinsă numai pe o porțiune a ei, în care sunt amenajate, de obicei, locuințele echipajului. – Din fr. rouf
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
rodicatz
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RUF s.n. Totalitatea suprastructurilor din centrul navei și de pe puntea superioară. [< fr. rouf, cf. engl. roof – acoperiș].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RUF s. n. suprastructură care ocupă o parte din lățimea unei nave și unde sunt amenajate încăperi pentru echipaj și pentru navigație. ◊ punte care ocupă parțial lățimea navei. (< fr. rouf, engl. roof)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ruf s. n., pl. rúfuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Ruf, sfânt creștin, episcop al Tebei, fiul lui Simon Cireneanul, numit în evanghelii „ales al Domnului”. Face parte din cei 70 de apostoli, ajungând episcop de Teba. Bis. îl sărbătorește la 8 aprilie și la 4 ianuarie, la soborul celor 70 de apostoli.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink