ROTITÚRĂ, rotituri, s. f. (Pop.) Rotire, roată, ocol. – Roti + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ROTITÚRĂ s. v. întoarcere, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, răsucire, rotație, rotire, rotit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rotitúră s. f., g.-d. art. rotitúrii; pl. rotitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink