ROSÚRĂ, rosuri, s. f. (Reg.) Rosătură. – Din ros + suf. -ură.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ROSÚRĂ s. v. eroziune, rosătură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rosúră, rosúri, s.f. (înv. și reg.) 1. roadere, zgomot când un animal roade ceva. 2. durere la încheietură. 3. resturi de aluat; răsătură. 4. mârțoagă, gloabă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink