7 definiții pentru ronja, ronjare   conjugări / declinări

RONJÁRE, ronjări, s. f. Procedeu folosit în imprimarea desenelor pe țesături, care constă în aplicarea, pe țesăturile vopsite în prealabil, a unor reactivi (ronjanți) care au proprietatea de a înlătura culoarea, țesătura devenind albă pe porțiunile de aplicare a acestora. – Cf. fr. rongeage.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RONJÁRE s.f. Procedeu de imprimare a desenelor pe țesături, care constă în aplicarea pe țesătura vopsită a anumitor reactivi susceptibili de a distruge culoarea; corodare. [< fr. ronger].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RONJÁRE s. f. procedeu de imprimare a desenelor pe țesături prin aplicarea pe țesătura vopsită a anumitor reactivi susceptibili de a distruge culoarea. (după fr. rongeage)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ronjáre s. f., g.-d. art. ronjării; pl. ronjări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RONJÁ, ronjéz, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A coroda (3). – Din fr. ronger.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RONJÁ vb. I. tr. A coroda. [< fr. ronger].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ronjá vb., ind. prez. 1 sg. ronjéz, 3 sg. și pl. ronjeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink