6 definiții pentru rondela, rondelă   declinări

RONDÉLA ~e f. 1) Disc mic, subțire, cu gaură la mijloc, care se îmbracă pe șurub, între piesa fixată și piuliță, pentru a asigura o îmbinare mai bună; șaibă. 2) Bucată mică, rotundă, de carton, care acoperă alicele dintr-un cartuș de vânătoare. 3) Fiecare dintre bucățile rotunde de metal pregătite special pentru baterea monedelor și medaliilor. 4) Mostră transversală din trunchiul unui copac, folosită pentru analiza structurii microscopice sau pentru determinarea vârstei arborilor. [G.-D. rondelei] /<fr. rondelle
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RONDÉLĂ, rondele, s. f. 1. Piesă de metal, de lemn, de mase plastice etc. în formă de placă plată circulară, perforată sau neperforată, având uneori fețele profilate, cu întrebuințări diverse. ♦ Căpăcel în formă de disc din carton subțire, care acoperă alicele într-un cartuș de vânătoare. ♦ Disc metalic folosit la confecționarea prin batere a monedelor sau a medaliilor. 2. Porțiune din trunchiul unui arbore, de formă cilindrică, folosită pentru analiza structurii macroscopice a lemnului, pentru determinarea vârstei arborilor doborâți etc. [Var.: rondeá s. f.] – Din fr. rondelle.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RONDÉLĂ s.f. 1. Disc de metal găurit care se pune între o piuliță și o piesă care trebuie strânsă; șaibă. ♦ Căpăcel în formă de disc din carton care acoperă alicele dintr-un cartuș de vânătoare. ♦ Disc metalic utilizat la baterea monedelor sau a medaliilor. 2. Porțiune din trunchiul unui arbore, de formă cilindrică, servind pentru analiza structurii lemnului, pentru determinarea vârstei etc. [< fr. rondelle].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RONDÉLĂ s. f. 1. disc de metal găurit care se pune între o piuliță care trebuie strânsă; șaibă. ◊ căpăcel în formă de disc din carton care acoperă alicele dintr-un cartuș de vânătoare. ◊ disc metalic utilizat la baterea monedelor sau a medaliilor. 2. porțiune din trunchiul unui arbore, de formă cilindrică, la analiza structurii lemnului pentru determinarea vârstei etc. (< fr. rondelle)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RONDÉLĂ s. (TEHN.) șaibă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rondélă s. f., g.-d. art. rondélei; pl. rondéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink