5 definiții pentru ronda, rondare   conjugări / declinări

RONDÁRE, rondări, s. f. Acțiunea de a ronda, executarea unui rondou (2). – V. ronda.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RONDÁRE s.f. (Mar.) Schimbare a direcției unei nave cu 180°. [< rondou1 (2) [în DN]].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RONDÁ, rondéz, vb. I. Intranz. (Nav.) A executa un rondou (2). – Din rondou.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RONDÁ vb. tr. (despre nave) a executa un rondou1 (2). (< rondou1)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

rondá vb., ind. prez. 1 sg. rondéz, 3 sg. și pl. rondeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink