románș adj. m., s. m., pl. románși; adj. f., s. f. románșă, pl. románșe
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ROMÁNȘĂ s. f. Ramură vestică a limbii retoromane. – Din fr. romanche.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ROMÁNȘĂ s.f. Dialect constituind ramura vestică a limbii retoromane. [< fr. romanche].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ROMÁNȘĂ s. f. ramura vestică a limbii retoromane. (< fr. romanche)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
románșă (limba) s. f., art. románșa, g.-d. art. románșei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ROMÁNȘĂ (‹ fr.) Dialect din grupul vestic al dialectelor limbii retoromane (alături de dialectul retic), pe baza căruia s-a formar limba literară; din 1938, una dintre limbile naționale ale Elveției; c. 50.000 vorbitori.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink