ROȘEÁȚĂ s. f. Culoare roșie. ♦ Împurpurare, înroșire, îmbujorare (a feței, a pielii). – Roșu + suf. -eață.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ROȘEÁȚĂ/ f. 1) Culoare roșie. 2) Îmbujorare, împurpurare la față. ~a din obraji. 3) v. ROȘEALĂ. [G.-D. roșeții] /roșu + suf. ~eață
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ROȘEÁȚĂ s. îmbujorare, împurpurare, roșeală, rumeneală, (înv. și pop.) rumeneață, (reg.) rujă. (~ din obraji.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ROȘEÁȚĂ s. v. erizipel, gingivită, pelagră, rugină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

roșeáță s. f., g.-d. art. roșéții
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

roșeață, roșeți s. f. (intl.) aur.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink